Regrete…

Cu această poezie îmi voi face intrarea pe acest blog. Nu este foarte modificată, poezia fiind de tipul „one-shot”, cum le-a mai numit Tulli. Sper să vă placă.

Nu pot crede ce-am făcut,
Un singur gând in a mea minte n-a tăcut…
Eu am crezut că pot, că reușesc,
Iar acum de tine mă feresc…

Îmi pare rău ca m-am pripit,
Întotdeauna m-am grăbit…
Am greșit și am pierdut,
Ce-i făcut e bun făcut…

Regrete mă doboara,
Sufletu-mi coboară
Spre abisu’-ntunecat,
În care m-am inecat…

Regret că m-am pripit,
Căci inima mi-am rănit…
Ăsta-s eu, căzut și renăscut,
Ridicat si coborât…

~Akira

Advertisements