Plecare

La amurg,
îți iei propriile-ți vise,
amintiri
și momente
și le înghesui
într-un bagaj
ce-ți plânge
de împlinire.

Și nu împlinire
datorată de fericire
ci împlinire cauzată
de povară,
căci acolo e tot,
iar sufletul ți-e gol.

Te uiți în jur,
totul ți-efemer,
de la amintiri,
la timp,
la momente
și-mpliniri,
iar contemplând
prin urmă
lași o urmă
de dor și
speranță de revedere.

Advertisements