Home » Poezii » E vara, tati / Singuratate

E vara, tati / Singuratate

 E vară, tati. și-o fantomă inc-am rămas,
Sunt invizibil, deci înc-am timp de răgaz,
Și mă gândesc c-așa o să mai trăiesc,
Încă patru ani mai pot să-i răzbesc.

E vară, tati. Și d-abia acum ochii-mi deschid,
Iar gândul de-a fi singur nu mai e așa insipid,
Doar lumea-i rea și-n spate ne-njunghie,
Știi tu, doar că să-și hrănească a lor trufie.

E vară, tati. Sufletul mi-e gol și nu-mi pasă,
Doar nu vine un nebun ca rana să mi-o coasă,
Ar fi prost, nu-i așa? Nici de cum un erou,
Cum strigătul omului rănit e doar un ecou…

E vară, tati. Noaptea asta fac pe filozoful,
Și a două zi poate am s-o fac iar pe prostul,
Doar sunt prostul acela ce enorm iubește,
Ce trăiește cu gândul că mereu greșește.

Advertisements

2 thoughts on “E vara, tati / Singuratate

    • Inca o data ma simt magulit! Asta incerc sa fac, sa exprim mesajul cat de poate de clar in cuvinte profunde, dar digerabile.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s